Criza imobiliară n-a rezolvat problema cea mai gravă, atitudinea
A.B. caută să-şi cumpere apartament de ceva timp. Sătul de “profesionalismul” agenţilor 007, ne trimite următorul mail:
“Cine a cumpărat sau a închiriat în “perioada de aur” ştie pe pielea lui că şi cu banii în buzunar erai tu cel care trebuia să se milogească, să insiste, să tragă de cumpărător, de agent, de constructor. Toată lumea te trata cu sictir, cu dezinteres şi chiar cu tupeu şi nesimţire. Îmi dau seama că lucrurile nu s-au schimbat prea mult, chiar cu criza de pe piaţă. Desigur, preţurile au ajuns la un nivel, hai să-i spunem “mai puţin nesimţit”, dar în rest e cam aceeaşi senzaţie când ajungi să cauţi imobile.
Degeaba se străduiesc “nutisoarele” la târguri să zâmbească, să pară săritoare şi bine intenţionate dacă apoi nu mai vine mailul cu oferta, dacă la telefon te amâna cu vizionările, dacă sâmbătă nu lucrează “că e weekend”. Tot tu trebuie să tragi de agentul imobiliar: “ştiţi, mi-aţi zis că mă sunaţi ieri dimineaţă! ăăăh, am uitat….”. Eşti tratat ca şi cum le e totuna dacă vând o casă sau nu, de parcă stau pe grămezi de bani.
Mă aşteptam să te pupe şi pe tălpi dacă intri în showroom, să tragă ca şacalii de tine, să rămână doar imobiliarii profesionişti. La început mi-era frică să le las numărul de telefon ca să nu mă agaseze în caz că nu-mi place ce văd. Ţi-ai găsit, tot eu trebuie să sun, să confirm, să mai sun o data.
Ne mai trebuie încă un an, doi de criză şi preţurile cam la jumătate aşa, ca să fii tratat ca un cumpărător, dacă nici acum în perioada asta gri spre maro banii tăi n-au valoare în faţa lor, ne aşteaptă vremuri grele. Din păcate românii sunt proşti şi dau… Nu e exclusiv vina vânzătorilor, aşa i-am învăţat tot noi, cumpărătorii. Eu încă mai sper să se prăbuşească piaţa, nu atât ca să moară speculanţii, cât ca să înveţe cum se face comerţul, mai ales la produse cu asemenea preţuri, negustoria nu e treabă uşoară şi n-ar trebui s-o facă oricine.”
Read MoreCineva interesat de un apartament în Antigua?
Antigua din Corbeanca, desigur, am mai scris despre acest ansamblu de lux. Acum e gata şi specialiştii de la Regatta vor vinde pe rupte apartamente aici, sunt convins. Cum cui? Inginerilor zootehnişti din zonă, dornici să fie aproape de locul de muncă. Unde mai pui că poţi vedea din balcon şi ferma… Iar dacă ai o vacă gestantă sau bolnavă şi n-ai vrea s-o laşi peste noapte în staul, o aduci aici şi o priponeşti de gardul complexului rezidenţial. Mai ieşi din când în când la geam să vezi ce face, cobori la câteva ore şi-i dai o mână de fân.
Un succes, vă zic.
Azi în Pipera
Pe Bucureşti Nord (prelungirea Şoselei Petricani) se “marca” o trecere de pietoni în faţa clădirii Vodafone. Aşteptăm inaugurarea cu fast…
Din Aerofina pleci pe jos, cu prudenţă, spre Barbu Vacarescu. Trotuar, cum spuneam, nu există.
Giovani Becali a scos la închiriat vilele alea construite pentru fotbaliştii păstoriţi de el. L-a pus pe arcadaşul din curte să dea o vopsea pe un PFL şi a atârnat placa aia acolo. Să ştie lumea şi să sune. Că le face o onoare să-i lase să stea acolo.
Read MoreZiceam de un concurs…
Unii dezvoltatori pe care îi mai luăm peste picior pe aici ne scriu şi ne ceartă că e simplu să-ţi dai cu părerea, mai greu e să ieşi pe interval şi să faci o treabă… Aşa că am zis să facem acest concurs, unde voi ar trebui să luaţi poze ale unor blocuri/ ansambluri de blocuri (sau case) şi să schimbaţi sloganul sau textul de promovare. Ştiţi voi, bannerele alea geniale cu “apartamente de lux” sau “ultimele 5 apartamente”. Să le arătăm că se poate. Preferăm poze originale şi texte la fel. Şi un pic de fotoşop, dacă vreţi. Iubim ideile originale, dar îi vom alege pe cei care înţeleg că rostul unui slogan publicitar e să aducă o vânzare. Hai, băgaţi mare. Daţi-mi pe mail pozele până pe 21 martie şi vom alege câstigatorii până pe 24 martie. Primii doi clasaţi vor merge un weekend la Viena în săptămâna de după Paşte cu avionul şi vor avea cazarea (trei stele) şi masa inclusă.
Mulţumim sponsorilor, ‘ţi-ai dracu de simpatici..
Poza e de la zoso.ro
Read MoreProfetul Galon
Vă amintiţi ce spunea Shimon Galon la sfârşitul lui octombrie 2008? Prezent la un seminar Business Standard, şeful de la GTC anunţa că va creşte preţurile, pentru că doar dezvoltatorii neserioşi, fără finanţare, sunt nevoiţi să facă reduceri. Nici vorbă de criză, era convins domnul Galon.
Acelaşi domn în Ziarul Financiar de azi: “Am greşit când am crezut că preţul caselor creşte fără oprire; singură greşeală a fost că ne-am lăsat duşi în eroare de piaţa rezidenţială unde, când vindeam zeci de apartamente lunar, credeam că preţurile cresc fără să se oprească. Asta s-a întâmplat până în momentul predării apartamentelor când oameni care plătiseră avansuri de 20% nu mai puteau plăti restul. În Felicity am finalizat prima etapă, cu 112 apartamente, toate vândute, dar am livrat doar 40 de locuinţe. Pentru restul încă aşteptăm clienţii să vină să achite, să-şi ia apartamentele. În Rose Garden am finalziat 500 de apartamente, din care am livrat 370″. Link.
Read MoreZona industrială Pipera
O să-mi spuneţi că nu e corect titlul, că nu mai există industrie acolo. Perfect adevărat. Dar arată că şi cum ar fi încă o platformă industrială. Fără trotuare, fără treceri de pietoni, fără locuri de parcare, fără semafoare şi fără logică. Plină de camioane, de şantiere, de şantierişti. O zonă abandonată de primărie. Să le luăm pe rând.
Strada Fabrica de Glucoză. Porneşte din Barbu Văcărescu şi se termină în Şoseaua Petricani. Nu are trotuare. Cei care lucrează în Aerofina sau în celelalte clădiri de biznis ar trebui să se descurce. Să muncească mai mult şi să-şi cumpere maşină, nu să meargă pe jos ca ultimii papagali, nu?! Apoi să şi-o parcheze pe un maidan plin de noroaie, că locuri de parcare pauză… Trecerile de pietoni sunt două (parcă), prost semnalizate. Noaptea e o adevărată aventură să le foloseşti, asta şi datorită iluminatului public precar. De câinii vagabonzi din zonă să nu mai pomenim, că ăsta e trademark-ul întregului Bucureşti.
Strada/ bulevardul Dimitrie Pompei. Sau Pompeiu, mă rog. Aici e micul Beirut. Din martie până în octombrie vezi cele mai frumoase furtuni de nisip şi praf. Şi nu există reguli de circulaţie, exact ca în Beirut. Pe linia de tramvai, pe contrasens, orice e permis. Aglomeraţie dimineaţa, la prânz, seara.
Aici există trotuare pe domeniul public, dar dezvoltatorii imobiliari au uitat să le includă în planuri (vezi Iride). Parcarea e permisă oriunde, pe trotuar, pe spaţiul verde, în buza intrării, oriunde.
Accesul în Petricani e greoi, intersecţia respectivă fiind scenă unor numeroase tamponări. Un semafor inteligent ar gestiona întrucâtva situaţia, dar cum nimeni nu e în stare să dea o vopsea pentru trecerea de pietoni e inutil să mă aştept la chestii mai complicate
Şoseaua Petricani intersectează linia ferată, unde geniile absolvente de Politehnică/ Telecomunicaţii în transporturi au pus la punct o barieră sigură, gândită să protejeze conducătorii auto de pericol. Drept pentru care bariera coboară cu douaj’ de minute înainte de trecerea unei locomotive care o freacă cinci kilometri în sus şi cinci în jos. Astfel, poţi aştepta şi 40 de minute ridicarea barierei dacă jobul sau proasta inspiratie te-au adus în zonă.
Chiriaşi de primă mână ocupă clădirile din zonă şi aduc în fiecare zi mii de oameni la muncă . Coca Cola, Raiffeisen, Vodafone, Nestlé, Orange, Cosmote, Porsche, Genpact, JTI, şamd. Statul încasează o gălăgie de bani de la ei şi nu numai. Dezvoltatorii imobiliari plătesc sume importante în buzunarul autorităţilor locale. Cu toate astea, zona e abandonată. În ani de zile singurul proiect finalizat a fost podul peste calea ferată. În rest, nimic. Şi mă gândesc: când negociezi un pachet salarial cu una din firmele astea, înafară de bani, maşină, asigurări de sănătate la o clinică privată şi abonament la clubul de fitness, poţi cere şi o bucată de trotuar? Să poţi merge pe jos, dacă vrei? Să te bucuri de o zi frumoasă de primăvară? Sau să ajungi la staţia de metrou/ tramvai fără să te umpli de noroi sau praf? Nu se poate? Ştiam eu…
Read MoreDa’ ziua bărbaţilor când e?
14 februarie, 1 martie, 8 martie. Apoi vine Paştele, când o găselniţă de marketing , iepuraşu, le aduce tot lor cadouri. Şi tot aşa. Dar noi? Noi când sărbătorim? Când suntem băgaţi în seamă, scutiţi de la serviciu, înţeleşi de toată lumea că trebuie să ieşim la bere?
Nedreptatea asta trebuia reparată, aşa că blogdebucurestean invită doi cititori la bere. Bere bună, austriacă. Băuta la mama ei, la Viena. Peste o lună. Cu avionul. Mâine avem un concurs. Şi în câteva zile anunţăm cei doi câştigători care, cu sprijinul nenumăraţilor sponsori 
, vor merge la o bere la începutul lui aprilie, la Viena.
PS: Dupa Paste, desigur.
Read MoreO mână de ajutor
Am nevoie de o mână de ajutor de la cei care au cumpărat (sau doar au vizitat) un apartament în Ten Blocks. Un sfat, o părere despre construcţie, poziţia ansamblului sau despre serviciile oferite de dezvoltator. Orice sugestie e binevenită. Încerc să ajut un prieten ce ar vrea să cumpere acolo şi, din moment ce nu am fost acolo, nu-mi pot da cu părerea. Puteţi s-o faceţi voi în locul meu, însă.
Mulţumesc.
De la cehi vine ţeapa
P-aia cu Capital Group o ştiţi, nu? Că e veche… Mă rog , vă zic pe scurt: o societate de brokeraj din Cehia activează pe piaţa românească folosind acest nume. Întâmplarea face ca la noi să existe Capital Partners, firmă serioasă condusă de Doru Lionachescu şi alţi trei foşti bancheri (M&A, Corporate Finance and Real Estate Acquisitions & Financing).
Aşa că mulţi dintre clienţii sunaţi de brokerii fără studii angajaţi de cehi sunt păcăliţi de asemănarea de nume şi acceptă sugestiile ridicole de a investi în acţiunile unor companii fără viitor de aiurea. O simplă căutare pe net vă va convinge că pentru a te angaja la Capital Group nu e necesar să ai cine ştie ce studii sau experienţă în acest domeniu. De fapt, cehii te iau şi dacă nu ai experienţă în niciun domeniu. Ce mare chestie, dai telefoane şi încerci să vinzi acţiuni ale unor LeTeDe-uri cu nume abracadabrante. Poate pune cineva botul…
Introducerea era necesară ca să înţelegeţi următoarea ţeapă ce se pregăteşte pentru românii creduli. O societate de asigurări, venită tot pe filiera cehă, se pregăteşte cu o ofertă ameţitoare. Marci banul (sau te asiguri, dacă preferaţi aşa) şi după un an de cotizare lunară poţi lua un “credit” (prin intermediul unui card) echivalent cu suma investită x 80. Fără multe acte, că nu ne formalizăm, mergem pe încredere…
Revin cu detalii, băieţii îşi formează echipa acum, vor să meargă în toate oraşele ţării.
Poftim? Ce spuneţi? Caritas? Schemă Ponzi? Nu, nici vorbă de aşa ceva…
Read MoreApartamente într-un residance în Braşov
Ofertă serioasă într-un “residance”, cu desene frumoase, făcute de Mirel, student la arhitectură în anul 2. Unii ar putea remarca că tehnica de scriere seamănă izbitor cu o scrisoare de răscumpărare, eu zic că e economie şi e bine. Aţi fi vrut să bage zeci de mii de euro în marketing şi să umfle preţul apartamentelor? Sau să plătească 60.000 de euro lui Naumovici pentru un powerpoint?
Read More