Citesc un articol foarte bun in Capital care ne anunţă că a venit sfarșitul mirajului imobiliar si că dezvoltatorii care au construit in perioada de maxim a bulei imobiliare vor incepe sa vândă in pierdere. Mi se pare atât de bun, pentru că mă plictisisem de părerile analiștilor care ne explicau didactic că preţurile nu mai pot scadea, că dezvoltatorii nu au cum să coboare sub preţul de construcţie si că mai bine lasă imobilele in mâna băncilor decat să ieftinească.

Vin in completare cu o scurta poveste a unui mic dezvoltator (un bloculeţ de vreo 8 apartamente).

A cumparat un teren prin 2007 -  undeva semicentral – pe care a platit cam dublu fată de ceea ce se cere acum prin zonă. S-a apucat de construcţie dar, până să termine, l-a prins criza. Omul are credite la bancă, datorii la constructori si angajati neplătiţi. Preţul la care ar trebui să vândă ca să nu iasă in pierdere (nu se mai pune vorba de profit) este mult peste ceea ce merge in piaţă acum. Pe scurt, e blocat.

Ii expun atunci si eu soluţia dată de analiști/agenţi imobiliari prin presă: Lasă banca să-ţi execute imobilul! Declară faliment! Ce-ti pasă?

Omul apăsat de probleme imi răspunde: Nu pot! Banca mi-a cerut si garanţie personală cand am facut creditul, ambele mașini, a mea si a sotiei, sunt pe firma si tot pe firma asta am cumpărat si un alt teren pe care speram sa ne facem casă.

Pentru acest dezvoltator problema cea mai arzatoare e următoarea rată la bancă si lipsa lichidiţătilor. Nu mai are timp să se gandească ce va fi peste cateva luni si care este preţul minim sub care nu coboară.