O metodă prin care agricultura românească poate reveni la strălucirea de alta dată este dacă pământul va începe să fie lucrat la nivel industrial. Ca asta să se întâmple, e nevoie să existe mai puţini proprietari care să deţină mai mult teren. Doar aşa omul îşi va cumpăra un tractor şi o combină şi va începe să facă lucruri uitate in ultimii 20 de ani, cum ar fi stopitul cu îngrăşăminte.
Circulând pe autostrada Debrecen – Viena împreună cu câţiva dintre autorii acestui blog, am fost surprins să văd cum se cultivă porumbul în Ungaria şi Austria. Noi eram obişnuiţi cu şiruri printre care săpăm şi intrăm cu plugul şi calul. La ei firul este lângă fir, fără buruieni, probabil obţinând dublu sau triplu producţie la hectar. Irigarea şi ierbidicidul sunt la ordinea zilei. Lucrul mecanizat. Toate astea se traduc prin mâncare mai ieftină.
La noi, zeci de hectare stau pârloage, pentru că impozitul e mic şi pământul nu cere de mâncare. Preţul unui dublu de grâu nu e mic, dar recolta e tributară secetei, buruienilor şi daunătorilor.
Acum 20 de ani îngrăşământul chimic era puţin şi pe alocuri nenecesar. Azi, avem câteva milioane de automobile. Câteva zeci de fabrici care prelucrează plastic. Câteva rafinării. Asta înseamnă că pământul trebuie îngrijit ca să poată produce.
Ce facem noi? Îl lucrăm cu calul, îl recoltăm de mână, şi vrem să obţinem aceleaşi rezultate ca ungurul cu tractorul?
)))) (nu te mai opresti din...
In Romania se practica agricultura de subzistenta. Cred ca un nou bir pe pamant ne va da inapoi cateva sute de ani si vom avea iarasi rascoale taranesti.
Eu cred ca trebuie sa luam in serios urbanizarea daca vrem sa scapam de problema agriculturii.
Eu zic ca asta se intampla, sunt tot mai multi agricultori care iau in arenda suprafete mari de teren. Nu e vizibil ca in Ungaria, dar sunt si la noi asociatii care au 200, 500 sau 2000 de hectare partial in proprietate, partial in arenda si pe care le lucreaza cu utilaje moderne: Combine Johne Deere, Class, New Holland, instalatii de irigat Valley si ingrasaminte, ierbicide samd.
Cum ar zice nea nicu, “agricultura intensiva”.
@psyconn ai dreptate cu agricultura de subzistenta, dar as vrea sa dau un exemplu din RO: Mecanica Ceahlau S.A. producea la un moment dat cele mai performante grape cu discuri de prin Europa (restul gamei intradevar era low-cost), semanatorile lor se exportau in HU si se revindeau in RO mai ieftin( ca la Dacia, acum citiva ani)
si dupa asta aflu ca http://forjamecanicaceahlau.minisite.ro/desprenoi.php
Eu zic sa continuati sa arati cu calul…la voi, la bucuresti….
De, ce sa ii faci ecobetonistului framintat de problemele de agricultura ….
Mai omule, eu nici la gazeta de perete n-as fi dat “bun de tipar” pentru astfel de elucubratii. Fetita mea, olimpica la limba si literatura romana, daca ii arat chestia asta (zi-i “postare”, sau cum doresti !) moare de ras pe caldura asta. N-ai vrea sa lasi pe altii, k sa ne faci un bine, ca si asa ne stresseaza Boc & compania cu altele si mai si !!!?
Plsssssssss !!!
Vali… e foarte important sa se introduca un impozit cat mai solid pe terenurile agricole, unul care sa te incurajeze sa-l lucrezi sau sa te faca sa-l dai in arenda ca sa-si scoti impozitul. “ai sarit calul” care trage la plug
cand ti-ai bagat nasul in tehnica agricola, ceea ce ai vazut tu in Ungaria si Austria e porumb menit sa fie utilizat ca si hrana pentru animale, va fi cosit inainte sa se “coaca” (cat timp planta e inca verde) si se insilozeaza. Distanta intre randurile de porumb trebuie sa fie de 70 (asa sunt facute semanatorile chiar). Problema “tractoare” e o scuza penibila din moment ce avem la nivel national 1 tractor/6 ha teren, in timp ce in europa raportul e de 1tractor/10ha, problema e la ce se pune dupa tractor, ca cei mai multi folosesc tractorul la tractare si nu la munci agricole, in afara de un plug si o grapa… mai rar utilaje si tehnica de lucru.
O alta problema majora e mania subventiilor agricole, la noi nu se culativa nimic dar se dau subventii, am facut un studiu de teren in urma cu 3-4 ani, si am ramas socat cand taranii mi-au spus ca vand laptele cu 1 Ron litrul la Laptarie si mai primesc 0,8 de la stat ca subventie, iar laptele ajunge in comert la peste 3 Ron… intervenind, Statul scade valoarea laptelui, si finanteaza procesatorii, care dupa cum se vede castiga cel putin 1 Ron/litru. Analizele de specialitate releva ca o familie poate creste 30 de vaci de soi cu care-si pot asigura traiul la nivelul unei familii din categoria profesionala midle-management din urban, adica 1 concediu in strainatate pe an, o masina buna, etc. peoblema e la capitolul finantare a investitiei, deoarece bancile dau credit foarte greu pentru agricultura deoarece se bazeaza pe venituri sezoniere (nici vacile nu dau lapte tot anul)… Asa ca asteptam sa se maturizeze: Statul, agricultorii, bancile.
Îmi place analiza semidocta presarata cu atât de utilul exemplu din străinătate care… nu vine sa susțină direct teoria impozitului mărit dar ajuta la convingerea followerilor la fel de semidocti. E adevărat, agricultura trebuie industrializate dar fără a forța mana cuiva. ASA se făcea colectivizarea. In capitalism se dau bonusuri pentru atingerea obiectivelor. Dacă obiectivul este maximizarea suprafetelor agricole exploatate si nu lăsate in paragină, atunci dați-le un stimulente proprietarilor de teren nu o pedeapsa pentru calitatea lor funciara. De exemplu: sa fie scutiti de la plata impozitului proprietarii care își arendeaza terenul la societăți comerciale sau asociații agricole. Astfel pensionarul scapă de o mica cheltuiala, pământul le rămâne in proprietate si poate mai iau si un ban din arenda. Coroborat cu un TVA mai mic la alimente si stimulente pt producția agricolă, cred ca ar fi o soluție. O ultima mentiune. Printre cei ce nu își lucrează terenul sunt oameni care in urma cu 65 de ani se intorceau acasă după ce luptasera între-un război mondial. Sunt vaduve ale unora ce nu au mai reușit sa se întoarcă. Insa majoritatea au luptat exact pentru acest pământ pe care vreți sa li-l luați.
Sunt curios cati dintre cei ce comentati ati pus vreodata mana pe vreo sapa… si cati aveti teren agricol.
Toti stim mai bine ce ar trebui sa faca ALTII cu ce-i al lor.
Apoi tot din seria “curiozitati”, as fi curios cati ani are autorul. Dragule, esti penibil, nu te supara, vorbesti numai prostii si ai impresia ca ai descoperit tu apa calda, respectiv de ce nu merge agricultura in Romania. Lasa sa vorbeasca de agricultura pe cine stie ce-i aia si pe cine a trecut putin prin viata.
P.S. Se zice “o dubla de grau”, nu “un dublu”.
in regat se zice “un dublu”.
Salut eu sunt de parere ca ar trebui marita baza de impozitare in agricultura si aicea ma refer la impozitul pe hectar care e in valoare de 35 ron in conditiile in care numai subventia este de 140 de eoru. si Ink o chetie contoroale mari la acordarea subventiilor multi fermieri isi trec pe hartie 10 de hectare in plus si iau subventie aiurea.
Fratilor … ala este porumb furajer … adica pentru fabricarea furajelor care intra in alimentatia animalelor din fermele presarate peste tot.
Daca va duceti in supermarket sau in magazine in Austria si Germania, o sa constatati ca nu au decat cateva pungi de Polenta .. .scuze .. malai. Pe acolo lumea nu stie ce e aia mamaliga. mamaliga e cam painea saracilor .. adica a romanilor, moldovenilor si chiar a bulgarilor.
Draga Radu
Mai verifica expresia ” un dublu de porumb”. Tot ” o dubla” e si in regat.
PS nu o verifica intreband vreun alt fin intelectual asemenea tie. Du-te la sursa in Obor
“O metodă prin care agricultura românească poate reveni la strălucirea de alta dată este dacă pământul va începe să fie lucrat la nivel industrial.”
Nu stiu daca metodele absolute sunt cele mai bune in agricultura romaneasca. In Romania exista mult teren agricol si de buna calitate, astfel incat putem experimenta diferite metode de productie si combinatii de culturi.
Important este ca sistemul de taxare sa nu induca o directionare a productiei agricole doar catre una din aceste metode, ci sa dea producatorului agricol libertatea sa isi aleaga modul in care vrea sa produca fara a fi discriminat.
Cu ce sunt eu de acord este ca sa se faca impozitarea terenurilor agricole nelucrate. Ai teren agricol, lucreaza-l. Daca nu il lucrezi, da-l unora care vor/pot sa il lucreze. Daca nu, vinde-l unuia care stie ce sa faca cu el.
Eu vad altfel lucrurile (cu permisiunea Dvs o sa fac si un pic de “self-promotion”):
http://www.formidabilii.org/2009/08/15/agricultura-o-solutie-sau-o-piatra-de-moara/
PS: se zice “dubla”.
@george, radu, alex, etc…
Ati sesizat esenta articolului (si a problemei)- e dubla rau…
V-ati intrebat de la ce vine termenul de dubla/dublu? Ati vazut vreodata cum arata un dubla/dubla? Aveti vreo legatura cu pamantul, cu agricultura, cu ceva? Nu cred…
Ca de obicei, sa copiem de la altii. Atat lucrurile bune cat si greselile.
Obisnuiti-va sa NU mai ganditi totul in functie de profit si eficienta economica. Pana si americanii incep sa realizeze ca ceva e putred in capitalism, ca cei bogati ajung tot mai bogati si cei saraci tot mai saraci si clasa medie dispare.
Ca rasa umana am industrializat agricultura de cateva sute de ani. De cam o suta, bagam si substante chimice atat in plante cat si in animale. Nu intamplator, cel mai toxic aliment de pe planeta e laptele uman.
Eu as profita de faptul ca suntem inapoiati. Avem loc de intors. Daca peste 20 de ani se descopera ca s-a alterat eu stiu ce gena si ca populatiile vestice sunt condamnate la disparitie, macar avem populatii neatinse de “civilizatie”.
Pentru agricultura eu spun ca am avea nevoie de sisteme de certificare si distributie eficiente si revolutionare. Sa practicam agricultura de subzistenta la scara mare. Sa creasca bunica rosii in gradina ei, cu ingrasamant natural. Sa aiba unde sa vanda surplusul, fara sa stea ea personal in piata. Sa pot sa dau feed-back distribuitorului – rosiile ale aau gust, celelalte nu, mai vreau de la X, nu mai vreau de la Y.
Stiu ca o piata cu 3 furnizori e mult mai usor de controlat (mai ales la colectat mita), dar ar trebui sa ne duca capul sa gestionam o piata cu milioane de furnizori. Au aparut calculatoarele intre timp…
“O metodă prin care agricultura românească poate reveni la strălucirea de alta dată este dacă pământul va începe să fie lucrat la nivel industrial.”
si
“agricultura de subzistenta”
Ambele sunt gargari: pe teritoriul Romaniei nu s-a facut agricultura de subzistenta niciodata. De cand sunt date cat de cat consistente (adica de pe la 1830), agricultura a fost pentru export, fie direct, fie prin exportul de produse semi-prelucrate (piei, lana, matase etc.). Agricultura se practica extensiv doar in zonele de campie, in cele de deal si de munte fiind in uz asolamentul trienal, la fel ca in vestul Europei.
In acelasi timp, agricultura nu a fost niciodata intr-o stare prea fericita: in .ro perioada de vegetatie e mai scurta cu aproape o luna si precipitatiile mai putine (o treime din cele din Anglia, de ex.) si concentrate in la limita perioadei de vegetatie (primavara devreme si toamna tarziu). Severitatea climei impunea costuri ridicate. “Severitate” nu e un cuvant gol, de ex. se practica semanatul dublu: odata cu samanta ingropata adanc, si ulterior se mai semana inca o data cu samanta ingropata superficial, pentru a avea recolta indiferent daca anul era secetos sau ploios. Costurile ridicate si riscurile mari impiedicau practicarea agriculturii intensive in zonele de campie, cele mai expuse la seceta.
In sec. XIX Romania a fost exportator de cereale doar pentru ca cererea in Europa de Vest era f. mare, si tarile respective preferau sa incurajeze industria in defavoarea agriculturii. Dupa primul razboi mondial, cand tarile din vestul Europei au devenit preocupate de “securitatea alimentara”, pietele pe care exporta Romania au fost pierdute in favoarea productiei locale (cum s-a intamplat in Anglia si Germania, de ex.) si competitiei americane, care la aproximativ aceleasi costuri de productie beneficia de transport mai ieftin pana in Anglia sau porturile din Marea Nordului.
Scopul reformei agrare din 1921 a fost eliberarea proprietarilor de terenuri ajunse nerentabile si obtinerea de capital pe seama “improprietaritilor”.
Inaintea “taranilor” s-au revotat contra fiscalitatii ridicate si au fost impuscati “intreprinzatorii”: Craiova si alte orase din Muntenia pe la 1860-1862, Iasi la 1864.
@ivanG: da taticule, stiu ce e aia o dubla (stiu si de unde isi are originea cuvantul) si am vazut destule duble la viata mea.
“Aveti vreo legatura cu pamantul, cu agricultura, cu ceva? Nu cred…” Am avut, m-am reprofilat. Lumea mai evolueaza sa stii.
Problema nu e de suprataxare. Nu din cauza asta nu se munceste pamantul. Problemele sunt uneori de lene, si uneori de legalitate si de functionari tampiti. Cum am mai spus, eu am o bucata de pamant, care practic nu e a mea. A ramas mostenire de la o bunica pe numele mamei, si cand am vrut sa il trec pe numele meu sa il valorific, am descoperit ca au fost inregistrate parcelele gresit de catre functionarii primariei, si atfel nu ii pot face cadastru. Ca sa rezolv ceva, trebuie sa cheltui mai multi bani decat face el la ora actuala pe piata. Ca il muncesc eu personal nu imi permit, deoarece la locul actual de munca castig mult mai mult decat din munca lui. Sa il dau prin contract in arenda, iar nu pot din moment ce nu sunt proprietar si nici nu are cadastru. Am incercat sa il dau de pomana la altii sa il munceasca, dar nu a vrut nimeni (de, munca e grea, mai bine ceri de la stat ajutor social). Am vrut sa cultiv macar grau sau lucerna, sa nu stea degeaba, dar tractoristii imi cer mai mult decat ar putea Vladescu sa puna impozit, si asta daca au chef sa vina.
Solutia in schimb e ceea ce au facut bulgarii. Acolo ai 3 optiuni:
1. il muncesti
2. platesti supraimpozit si SURPRIZA
3. Il concesionezi statului pe 10 ani, timp in care nu platesti impozit
In situatia asta toata lumea e fericita. Dar NU ACCEPT sa imi puna impozit pe pamantul nemuncit, daca nu imi ofera posibilitati sa il dau la muncit.
@ivanG: lasa-i in pace, oamenii nu vad padurea din cauza copacilor.
@Radu Badea: nu vedem pădurea de copaci? Poate. Totuși unii dintre cei ce si-au exprimat părerea aici, fie ea si contrara parerii tale au făcut- o într-un mod civilizat si cu argumente. Sper ca, desi e blogul tau, nu te considering detinatorul adevarului absolut. Totodata cred ca ai pus be blog optiunea de a primi comentarii de la cititori tomcai pt ca vroiai opine lor. Identica sau contrary opinei tale
E o diferenta intre a-ti exprima o parere si a deschide gura in mod gratuit.
Cum e o diferenta intre a enunta, doct, ca ala care a scris nu se pricepe, dar io, io sparg norma.
Sper sa sesizezi asta.
Asa e. Ai dreptate. E o mare diferenta. Mi-ai deschis ochii. De acum inainte nu voi mai face comentarii argumentate. Ma voi rezuma la a reproduce proverbe si alte vorbe de duh. Cum era proverbul cu padurea?
ca mi-am adus aminte:
“La noi, zeci de hectare stau pârloage, pentru că impozitul e mic şi pământul nu cere de mâncare. Preţul unui dublu de grâu nu e mic, dar recolta e tributară secetei, buruienilor şi daunătorilor.”
La noi zeci de hectare stau parloaga pentru ca acordurile WTO semnate de Romania nu permit un nivel al subventiilor mai mare decat cel platit acum.
@Radu: padurea e cel mai bun prieten al omului singur, care vorbeste prostii. succes.
Inseamba ca tu esti Deja padurar, la cate stii despre padure
Decret:
art. 1. tot romanul este expert in agricultura
art. 2. asta include si tehnologia si managementul agricol
art. 3. daca vreun roman chiar nu se pricepe vezi art. 1 si 2
art. 4. tot romanul care se pricepe la agricultura este obligat sa isi exprime parerile, sa si le sustina si – bineinteles – sa si le impuna
art. 5. daca vreun roman chiar se pricepe la agricultura are de ales sa se angajeze la un fermier strain in romania sau in alta tara. parerile lui sunt, oricum, neinteresante.
http://popescu10.wordpress.com/2010/05/17/agricultura/
Problema e… complexă. Îngrăşământul nu este factor limitativ, ba dimpotrivă, este una din ultimele griji ale fermierilor. Nu acelaşi lucru se întâmplă cu pesticidele.
Problema fărâmăţării terenurilor – este veche, împroprietărirea s-a făcut prost şi fiecare şi-a văzut interesul. În ultimii 2-3 ani s-a investit mult şi avem din ce în ce mai multe exploataţii industriale. S-au născut şi multe grupuri de producători. Problema se va rezolva de la sine, mai ales că anul acesta s-a pus problema unor amenzi pentru terenuri nelucrate.
Legat de porumbul „lor”, al ungurilor şi austriecilor, tehnologia este aceeaşi şi terenurile să ştiţi că arată la fel. O solă îngrijită este identică pretutindeni în lume. Subvenţia le hectar este, însă, diferită. Aici este una din marile probleme ale agriculturii azi, o problemă care nu a fost amintită în articol.
“La ei firul este lângă fir” – fix porumb furajer. Normal ca te miri cand tu ai traiti numa in oras. Imi place totusi ca dai ca solutie “industrializarea” in conditiile in care toate tarile cu apa calda si-au dat seama ca poate nu este cel mai bun mod de a face agricultura.
mai sus cineva zicea ca mamaliga e mancarea saracului. Doar pentru ca el nu are nimic de mancare acasa, nu inseamna ca peste tot ii asa.
Mult teren sta lucrat si pentru ca agentiile imobiliare au cumparat teren agricol au vrut sa-l transforme si apoi sa-l vanda.Nu au avut insa cui si a ramas nelucrat. NU trebuie sa uitam faptul ca cei care au teren agricol si nu`l lucreaza primesc totusi o subventie chiar daca nu investeste nimic. Daca luam datele cu terenul nelucrat adica intre 2 si 3 milioane de hectare ajungem la concluzia ca in jur de jumatete de miliarde de euro ajung in buzunarele oamenilor care au terenuri agricole parlog. ASTA inseamna plata directa. Asa se aplica la noi ca la statele noi membre ue. In statele vechi, ue da bani pe performanta si marimea exploatatiei
Pai la noi intotdeauna a fost asa.Nu stiu de ce nu trec maghiarii pe la noi si zic ..uite ce am vazut in Romania..Nu numai in ungaria este asa porumbul ci chiar mai peste tot in europa ideea este ca oamenii au inteles bine ca agricultura este o forta. O alta problema majora e mania subventiilor agricole, la noi nu se culativa nimic dar se dau subventii aiurea.