Povestea asta nu e singulara si nu e noua. Proprietarul s-a comportat ca la cazinou. Nu a fost indeajuns ca a castigat potul prima oara, s-a lacomit si a mizat din nou, desi avea buzunarele pline. A castigat din nou. Si inca o data. Si inca o data. Si apoi a pierdut totul.
-
Articole recente
Ultimele comentarii
- elena: Buna Cataline…scuzeca nu ti-am raspuns… nu pot sa-ti scriu aici suma iti dai...
- Catalin: buna elena, te-am intrebat ceva mai sus, imi poti raspunde ? multumesc.
- ELENA: Cauta te rog sa iti IMPLINESTI VISUL.POATE ASA TE MAI RELAXEZI SI NU II FACI PE TOTI...
- Emil: Asa este la ultima fraza….dar vad ca se aplica la tine
)))) (nu te mai opresti din... - elena: Macar de nu ar scadea astia pretul
)) selectie automata…scapam de vecini Ceausisti...
Rolling blogroll
Utile
Meta
As compara situatia data mai degraba cu actiunile la bursa.
Omul avea niste actiuni (terenuri) care cresteau dar nu a marcat profitul. A asteptat prea mult si a cazut piata..
SI cu siguranta nu e nici sau doar romaneasca povestea asta. Valabil pentru orice alta natie/ sau orice alt tip uman care se inscrie in tipar.
Nu e chiar asa. Omul nu a cumparat terenul, deci nu moare daca nu il vinde. E practic in aceeasi situatie de inainte de a il mosteni. Mai nasol e de aia care s-au imprumutat la banca in speranta unui profit…dar na fiecare cu ideile lui
Este usor sa cataloghezi oamenii. Dar hai sa gandim si asa:
1. Domnul in cauza isi vindea practic viitorul. Nu va mai mosteni poate niciodata alt teren, nu va putea face niciodata din munca acei bani, pe care ii lua pe terenul mostenit.
2. In perioada cand crestea pretul la teren cresteau la fel de exploziv si preturile la apartamente, case. Deci domnul respectiv nu putea face mare lucru cu acei bani.
Judecati deci contextul intotdeauna!
Fiecare s-a “lacomit” intr-un fel in 2007. De exemplu unii au crezut ca pot sustine rate mai mari decat ar fi putut castiga lunar in urmatorii 25 de ani. Asta se poate numi si optimism. Dar putini s-au gandit ca li se poate injumatati venitul subit…
pana la urma omul nu a pierdut absolut nimic (nu poti pierde ceva ce nu ai)
omul a mostenit un teren pe care il are si acum, nu a pierdut nimic
si sa spui ca a pierdut 260.000 EUR pt ca a refuzat oferta de 20 eur / mp, e ca in povestea cu Pacala cand hangiul il pune pe om sa plateasca si pentru puii care ar fi iesit din ouale pe care i le-a pregatit la masa…
dar asta nu schimba cu nimic prezumtia si concluzia textului: romanul e lacom
In 2008 la inceput, pe mine ma batea gandul sa-mi vand garsoniera… locuiam in UK si acolo criza incepuse…
Daca o vindeam atunci, acum mai puneam vreo 10.000-15.000 si luam doua camere.
Uneori ma oftic ca nu am facut pasul asta.
Totusi eu nu am pierdut nimic. NU AM CASTIGAT, asta da.
Asa si nenea cu terenul. El nu a pierdut nimic. NU A CASTIGAT.
Diferenta intre mine si el e ca la mine nu a venit nimeni sa-mi faca vreo oferta pe garsoniera… o oferta care sa fi crescut progresiv… omul a fost prea lacom si a pierdut.
Toti s-au gandit ca daca ar fi vandut, acum erau miliardari. Absolut toti sunt mici afacerişti, unii precum cel din exemplu, altii mai la locul lor.
Nu prea inteleg ce a pierdut omul ala. A pierdut o oportunitate, va aparea alta.
)
Totul ?
Probabil dl. Badea e tinar, nu stiu.
tanar si dornic sa invete.