http://www.afladespre.ro/cresc-preturile-apartamentelor-cand-(i)-1168.htm
http://www.afladespre.ro/cresc-preturile-apartamentelor-cand-(ii)-1169.htm
Şi ce mai vând companiile respectabile de imobiliare pe frigul ăsta…
Tag Archive: apartamente
S-a finalizat în octombrie 2009. Încă mai sunt apartamente de vanzare, cu preţuri între 115 şi 140.000€, după cum vedem pe site.
Priveliştea este, într-adevăr, senzaţională, dar cine ar vrea să vină în fiecare weekend aici? Să facă ce? Să mănânce la cabană, să coboare în Predeal, să se înghesuie cu restul meltenilor fugiţi din Bucureşti şi apoi să se încoloneze frumos în înghesuiala spre oraş?
Zilele astea am schimbat domiciliul, după o luptă de două săptămâni cu agenţii imobiliari. Abia cu al treilea agent am reuşit să găsesc ce căutam. Experienţa asta mi-a arătat ce e un agent imobiliar bun.
- are cheile imobilului. fără discuţie, ăsta e primul pas. agenţii care nu au cheia înseamnă că nu au câştigat încrederea proprietarului. cum câştigi încrederea? fie prin recomandări, fie prin închirierea apartamentului. noua locuinţă stă la aceeaşi agenţie de 5 ani. ce credeţi, proprietarul are încredere în acea agenţie?
Ianuarie 2009:
Vand apartament in zona Piata Romana, 2 camere, semi-decomandat, 2/4 lift.Bucuresti. 100000E nediscutabil.
Martie 2010:
70000E NEDISCUTABIL !!! 52mp, 2/4, 2 cam., semi-dec., lift,boxa, 2 balcoane, 1 camara, 1 sifonier incastrat in perete.
August 2010:
SE RIDICA LA 85000E USOR NEGOCIABIL.
Dacă vreţi să cumpăraţi, îl găsiţi pe proprietar aici. Dar grăbiţi-vă, a citit în ziare că piata imobiliară e în dezgheţare şi precis urcă preţul. Urcă până la marginea prăpastiei.
Zilele astea caut sa ma mut, si vizionez tot felul de pesteri, care mai de care mai ciudate. Am ajuns la un corolar: daca e la bulevard, e mobilat excelent, dar nu poti sta cu geamul deschis de praf si zgomot; daca nu e la bulevard e mobilat jalnic.
Am observat insa o particularitate a apartamentelor in rezidentiale noi. Nici unele nu au debara. Sau o camera/crevasa in zid unde sa pot pune chestii gen incaltarile de iarna, aspiratorul, mopul, sticlele de cola si bere, alte prostii.
Serios ca nu ma prind. Cui folosesc apartamentele cu camere exagerat de mari, dar fara a fi proportionate logic si decent? Stiu de ce austriecii sau nemtii nu au debara, la ei nu prea exista praf, nu e nevoie de aspirator, si nici nu au nevoie sa faca provizii in debara, pentru ca au la fiecare colt un magazin cu de toate. Dar noi?
În ultimele zile am observat o frenezie în a ne bucura că în toamnă vor scădea preţurile apartamentelor. Toate previziunile asta spun, toţi analiştii imobiliari propovăduiesc asta cu toată gura, preţurile vor scădea cu minim 25% în perioada toamnă-primavară, deci nu cumpăraţi acum, mai aşteptaţi până în toamnă, să scadă preţurile.
Ce se va întâmpla însă în toamnă-primavară?
- Vor continua concedierile şi falimentele în toate sectoarele economiei, din pricina bulibăselilor politice. Statul va da afară mai mulţi oameni. Privaţii la fel. Unii se vor muta în ţări mai prietenoase cu actele. Vor scădea taxele colectate la bugetul de stat.
- Ca urmare a şomajului, va scădea consumul. Tot mai mulţi oameni se vor trezi cu mai puţini bani şi vor căuta să cheltuie mai puţini bani, accentul punându-se în special pe mâncare şi alte necesităţi.
- Se va relua punctul 1 din cauza punctului 2.
Read More »
Mediafax a servit nişte cifre seci despre o creştere de 3% a numărului de tranzacţii imobiliare pe primele şase luni ale anului faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Şi Gândul şi Capital au sărit repede să vorbească despre o revenire pieţei. Din ce ar putea să-şi tragă seva piaţa asta imobiliară? Din creşterile salariale? Din micşorările de impozite? Din perspectivele economice îmbucurătoare? Nu se spune. Aşa că o lăsăm cum a căzut. Pe piaţă, adică.
Altceva. În fiecare zi am parte de bucuria de a întâlni dezvoltatori care descoperă că am scris câte ceva despre proiectul lor pe acest blog. Din păcate, revelaţia apare de obicei la 6 luni după publicarea articolului. Şi atunci să te ţii comentarii, reproşuri şi invitaţii de a vizita şantierul. Nu mă stresez, pentru că mă informez în amănunt înainte de a scrie ceva: sun, cer oferta, vizitez blocul, le urmăresc acţiunile din mass media, şamd. Aşa că atunci când încep cu “Bă băiatule, tu ştii ceva despre construcţii?” mă apucă râsul. Săptămâna trecută i-am avut pe meseriaşii de la “Parcul Privighetorilor“, nişte imobile făcute în coasta grădinii zoologice. Trecând peste nevroza obişnuită, haios este comentariul unuia dintre ei referitor la bucătăria “americană”:
Si daca noi ROMANII suntem tarani si nu gandim odata cu evoluatia, normal ca ne deranjeaza bucataria OPEN SPACE. Apropo tu cel care comentezi asupra acestui subiect. Target-ul proiectului sunt clientii care au un alt stil de viata; nu care vin seara acasa cu RATB-UL si se pun la gatit ciorba si fasole.
Deci nu noi, dezvoltatorii, suntem jigodii şi încercăm să maximizam profitul scoţând apartamente “de lux” din mucigai, fără o bucătărie ca lumea, voi sunteţi tâmpiţi şi neevoluaţi pentru că încercaţi să gătiţi acasă.
Bă băieţi, io zic să vă duceţi pe la ziariştii ăia pe care îi sponsorizaţi voi pe vremuri, să bage un articol de genul “Iată că se mai fac şi blocuri bune” sau “Grădina Zoologică, un pericol pentru paşnicii locatari din Parcul Privighetorilor”. Sau să scrie că îşi revine piaţa. A, stai, asta tocmai au făcut.
Amuzant, nu? Practic, oamenii se intinsesera pe hectare intregi cu locuintele si a fost nevoie de criza sa le aduca aminte ca nu au nevoie de 8 camere si de living de 60mp pentru doua persoane. Dar in 2008 se putea, ca existau bani si perspectivele erau bune. Acum nu mai sunt. Acum oamenii afla ca e greu sa dam cu aspiratorul in vila lor imensa, neizolata si aflata la noroi. Acum oamenii afla ca e destul de nasol sa n-ai izolatie, ca factura la incalzire e nemiloasa.
Dezvoltatorii si particularii au construit mult si prost. Apartamente si vile disproportionate, in care oamenii nu se pot muta din varii motive, cel mai important fiind ca sunt scumpe si cumparatorii nu sunt dispusi sa plateasca extra pentru o sufragerie mare de tot, in care stau ca in pestera doi oameni in fiecare seara. Sigur, e frumos cand vin oaspeti, dar cat de des se intampla asta?
Domnul Earl Winebager a venit în România pe la începutul anilor 2000, informat fiind că aici se naşte viitorul Eldorado imobiliar. Americanul dorea să investească o sumă între 2 şi 4 milioane de dolari şi avea nevoie de ajutorul unui localnic cunoscător al pieţei. James Austin, prietenul sau ce lucra în Bucureşti ca manager al unei companii de IT, l-a trimis să se întâlnească cu un broker imobiliar pe care-l cunoştea şi care, conform domnului Austin, era o persoană serioasă şi muncitoare şi în ale cărui recomandări ai fi putut să te încrezi. Earl şi-a luat un concediu de două luni, fiind convins că în acest răstimp va putea să perfecteze o afacere imobiliară de viitor.
Read More »
)))) (nu te mai opresti din...