Tag Archive: broker

Titluri ce vestesc a doua venire

În ultimele săptămâni am văzut tot felul de titluri în presă ce vesteau creşterea preţurilor la locuinţe. Bazele acestor predicţii erau, desigur, analizele de mare valoare a unor brokeri imobiliari degrabă simţitori de puls. Azi am văzut un titlu în Evenimentul Zilei (de fapt un teaser pentru un articol din Capital): “Creşterea preţului locuinţelor a fost o alarmă falsă. Casele se ieftinesc”. N-am citit articolul, n-aveam de ce.

Mă folosesc de această ocazie pentru a saluta lipsa de informaţie şi de cultură economică a majorităţii concetăţenilor mei, investitori imobiliari de ocazie, ce aşteaptă întoarcerea vremurilor “caritabile” (de la Caritas).

 
Read More »

Cum a ratat domnul Winebager o ocazie unică

 Domnul Earl Winebager a venit în România pe la începutul anilor 2000, informat fiind că aici se naşte viitorul Eldorado imobiliar. Americanul dorea să investească o sumă între 2 şi 4 milioane de dolari şi avea nevoie de ajutorul unui localnic cunoscător al pieţei. James Austin, prietenul sau ce lucra în Bucureşti ca manager al unei companii de IT, l-a trimis să se întâlnească cu un broker imobiliar pe care-l cunoştea şi care, conform domnului Austin, era o persoană serioasă şi muncitoare şi în ale cărui recomandări ai fi putut să te încrezi. Earl şi-a luat un concediu de două luni, fiind convins că în acest răstimp va putea să perfecteze o afacere imobiliară de viitor.
 
  Read More »

O manea de agenţie

Landex e agenţia imobiliară care are majoritatea ofertelor din zonă Sisesti. Comisionul agenţiei este de 3%, poate 2.5% dacă eşti bun negociator. Pentru banii ăştia primeşti informaţii imprecise, poziţia terenului fiind aproximată cu 150 de metri. Nu-i nimic, scoţi tu lovelele din buzunar şi plăteşti cadastristul, să afli exact ce şi cum. Descoperi apoi că există şi alte probleme legate de integritatea lotului. Un labă tristă cu Jaguar (probabil patronul agenţiei) plescăie şi te priveşte sictirit, vrând parcă să spună: “Ai bani, bă săracule, sau mă plimbi degeaba?”
Asta e piaţa imobiliară în România. Perioada de boom a stricat mintea oamenilor. Proprietarii sunt în confuzie şi se poartă ca şi cum ar avea tezaurul dacic sub fund. Despre cretinii care o fac pe agenţii e ceva de spus? 3% pentru ce? Pentru că-şi mişcă fizicul până la teren/ casă? Pentru benzina consumată? Pentru amabilitate?
Să mă pupe în fund toate asociaţiile profesionale din imobiliare. Ei sunt cei ce perpetuează această stare de fapt. Până n-o să avem un broker pentru fiecare parte implicată în tranzacţie, ne vom lovi de jigodiile astea în continuare.

Seminarii sau schimbare?

Vorbeam zilele trecute de diverse seminarii organizate pe teme imobiliare şi îmi exprimam nemulţumirea pentru că discuţia e mereu aceeaşi, de doi ani de zile. Preţurile au scăzut, mai jos nu se poate, să găsim soluţii de finanţare, să atragem clienţii cu ajutorul unei prese prietenoase şamd. Eu zic că nu aud o discuţie de fond, numai chestiuni de formă, aşa că pot să-mi permit să le dau peste bot. Să recapitulăm, zic.

Majoritatea dezvoltatorilor cu oferte în acest moment au aceeaşi problemă. Au cumpărat terenuri scumpe, au construit scump (şi prost, în unele cazuri), au neglijat problemele de infrastructură (chiar dacă aici era vina statului) şi acum vor să vândă fără să iasă în pierdere. Eu aştept să piară majoritatea. Oferta e suficientă faţă de cererea solvabilă. Dacă o să crape unul care a aruncat câteva blocuri în mijlocul câmpului nu-i bai. Aşa-i viaţa, mai dai şi faliment.

Unii dintre dezvoltatori au costruit bine, în poziţii ok, au şi preţuri aproape civilizate, însă nu ştiu să vândă. În perioada asta apelezi la adevăraţii vânzători să iasă cu oferta ta la vânătoare, nu iei un agent 007 rodat la Prisma Tech Media Imobiliare să îţi vândă apartamentele. Ăsta e un biznis, nu un tun. Trebuie să ai bani pregătiţi şi pentru marketing, că nu merge vestea din gură în gură că ai case giugiuc.

Apoi vin băieţii din găştile astea de aşa zis profesionişti de “real estate”. Ei sunt marii organizatori de seminarii unde se bate apa în piuă, fără a construi nimic de viitor. Singura concluzie ce se poate desprinde din întâlnirile lor e că doamna cu coasa (criza economică) a lovit fără milă şi ei sunt speechless. Ah, da, poate şi Băsescu să fie de vină. În rest, pace, prietenie şi nu uitaţi că piaţa e ciclică. O să ne întoarcem noi pe val…

Blogdebucurestean zice aşa: până nu veniţi cu chestii noi de promovare, de reglementare a pieţei şi a profesiei de agent imobiliar, o aburiţi degeaba. Noi vă ajutăm şi vă reamintim ce am mai zis aici:

  • brokerul imobiliar nu poate reprezenta ambele părţi. Clientul vine şi îşi mandatează reprezentantul să faca un deal bun pentru el, chestie imposibilă în momentul în care ăla ia comision şi de la partea cealaltă.
  • promovarea trebuie să îmbrace forme ceva mai îndrăzneţe. Nu am pretentia că aş fi un specialist în marketing, însă o chestie simplă cum ar fi să lăsaţi clientul să facă un “drive test” cu potenţiala viitoare proprietate ar putea aduce beneficii. Oricum, trebuie să renunţaţi la atitudinea de târgoveţ care nu lasă kilu de roşii să plece până nu vede banu’.
  • dacă tot vă place să vă jucaţi de-a asociaţiile, inventaţi un sistem prin care să clasificaţi clădirile noi. Să vină dezvoltatorii la voi cu acte, studii, autorizaţii şi ce mai trebuie şi să le daţi o notă, să zicem. Dacă a analizat terenul, a cumpărat în condiţii legale, a construit respecytand toate normativele etc, primeşte o notă sau o clasificare. Şi poate să îşi promoveze ansamblul adăugând  şi această “certificare”, risipind astfel dubiile unor potenţial cumpărători. Ştiţi voi ce ar trebui să analizaţi, nu vă mai zic cum se extind autorizaţiile de construcţie de la 4 etaje la opt.

A, şi o noutate. Lumea se schimbă. Televiziunea nu mai e ce-a fost, ziarele au murit aproape, maşinile electrice au căpătat un sens şi vor ieşi pe piaţă într-un an şamd. Scoateţi şi voi capul de sub căciulă să vedeţi asta şi schimbaţi ceva.

Ce face preţurili?

Să scrii despre imobiliare e destul de plictisitor. Peste 50% dintre cititori nu sunt interesaţi de subiectele pe care le abordezi. Nu vor să ştie ce ar trebui să facă cu un contract. Sau dacă ansamblul în care se vor muta e racordat la canalizare. Sau ce fabrică e aia la 50 de metri de blocul nou în care vor cumpăra un apartament. Nu. Majoritatea vor să ştie un singur lucru: cresc preţurile?

Unii îmi şi scriu (ne scriu), plângându-se că nu sunt clar, nu spun simplu: gata, au început să urce.  Ca să ştie când să dea buzna la bancă şi să semneze un contract pe care nu-l vor citi cu atenţie.
Acum sunt liniştit. Am alte lucruri pe care aş vrea să mă concentrez. Să mă bat pentru interzicerea dublei reprezentări pentru brokerul imobiliar, de exemplu.

Pentru amuzament, mergeţi aici. Exact ce vă spuneam: Clubul Profesioniştilor în Imobiliare a descoperit că piaţa s-a trezit. Relansare cu bani cash e concluzia. Vrăjeala obişnuită.

De la cehi vine ţeapa

P-aia cu Capital Group o ştiţi, nu? Că e veche… Mă rog , vă zic pe scurt: o societate de brokeraj din Cehia activează pe piaţa românească folosind acest nume. Întâmplarea face ca la noi să existe Capital Partners, firmă serioasă condusă de Doru Lionachescu şi alţi trei foşti bancheri (M&A, Corporate Finance and Real Estate Acquisitions & Financing).
Aşa că mulţi dintre clienţii sunaţi de brokerii fără studii angajaţi de cehi sunt păcăliţi de asemănarea de nume şi acceptă sugestiile ridicole de a investi în acţiunile unor companii fără viitor de aiurea. O simplă căutare pe net vă va convinge că pentru a te angaja la Capital Group nu e necesar să ai cine ştie ce studii sau experienţă în acest domeniu. De fapt, cehii te iau şi dacă nu ai experienţă în niciun domeniu. Ce mare chestie, dai telefoane şi încerci să vinzi acţiuni ale unor LeTeDe-uri cu nume abracadabrante. Poate pune cineva botul…

Introducerea era necesară ca să înţelegeţi următoarea ţeapă ce se pregăteşte pentru românii creduli. O societate de asigurări, venită tot pe filiera cehă, se pregăteşte cu o ofertă ameţitoare. Marci banul (sau te asiguri, dacă preferaţi aşa) şi după un an de cotizare lunară poţi lua un “credit” (prin intermediul unui card) echivalent cu suma investită x 80. Fără multe acte, că nu ne formalizăm, mergem pe încredere…

Revin cu detalii, băieţii îşi formează echipa acum, vor să meargă în toate oraşele ţării.

Poftim? Ce spuneţi? Caritas? Schemă Ponzi? Nu, nici vorbă de aşa ceva…

Flamingo Garden Corbeanca

flamingo

Observ ca multe apartamente sau case noi puse in vanzare in ultimul timp ajung la clienti prin intermediul unor agentii care solicita comision, intentia dezvoltatorului fiind insa, in multe cazuri, ca la pretul cerut sa nu se mai adauge alte taxe (nu vorbim de cele notariale, desigur) care ar putea indeparta un potential cumparator.  Brokerul care promoveaza proprietatea primeste un comision din partea vanzatorului, o abordare  normala din moment ce  acesta ii reprezinta interesele (vorbea Radu aici de dubla reprezentare). Si cu toate ca astfel de proprietati sunt bine marketate, spuneam ca apar agentii care incearca sa smantaneasca clientul de un eventual 3%, profitand de proasta informare a acestuia sau de o vizionare multipla, la care pot sa-i bage sub nas un imobil la care eventualul cumparator nu s-a gandit. Saptamana trecuta am primit trei mailuri de la persoane care s-au trezit in situatia de a accepta contractual sa plateasca un procent pentru apartamente sau case aflate in vanzare pe piata fara comision, pacaliti fiind de agentii – capusa. Intrebarile comune erau cum se pot evita astfel de capcane si cum se poate anula contractul de intermediere, iar eu nu pot sa raspund probabil satisfacator – spre dezamagirea lor. Nu sunt jurist sa pot sa speculez cum ar putea sa interpreteze instanta o astfel de speta (presupunand ca agentia v-ar chema in judecata in cazul in care n-ati plati comisionul aferent unei eventuale tranzactii), cat despre anularea unui contract, cred ca puteti spera doar la o intelegere cu partea cealalta. Singura solutie e sa va informati bine in prealabil, sa studiati cu atentie ofertele din zona care va intereseaza si sa verificati daca dezvoltatorul nu vinde in mod direct. Stiu, e tardiv pentru cei ce mi-au scris, dar articolul asta nu e pentru ei (v-am trimis pe mail o solutie mai putin ortodoxa, n-o scriu aici ca ma linseaza agentiile).

Asadar m-am hotarat sa va prezint cateva oferte care sunt exploatate de firme – capusa, dornice sa-si faca un nume pe piata tinand informatiile sub obroc. Am in vizor in special Crosspoint, o agentie cu sediul in Herastrau, cu o politica de vanzari cel putin neadaptata vremurilor noi in care traim. Dar asta putin mai incolo, spre sfarsitul saptamanii.

Azi va spun despre Flamingo Garden din Corbeanca, un ansamblu dezvoltat de Future Real Estate. E a doua etapa, de fapt, a acestui proiect, prima fiind vanduta in totalitate (si locuita). In Flamingo 2 mai sunt 5 sau 6 case libere, toate pe structura de lemn, bine executate, avand o suprafata construita de 240 mp (amprenta e de 120 mp). Lotul de teren are 500 de mp, spatiile comune sunt generoase, cu drumul de acces asfaltat de dezvoltator si locuri de parcare pentru musafiri. Pretul e de 180.000 de euro si proprietatea e promovata pe site-ul dezvoltatorului si pe magazinuldecase. Pretul e negociabil  in functie de abilitati ( :) )si de modalitatea de plata. Dezvoltatorul ofera un sistem propriu de rate pe 5 ani, cu un DAE maricel. Singura chestie de reprosat e pozitia, ansamblul fiind marginit de terenuri agricole pe care nu cred ca se va construi prea curand. Sigur ca pretul ar trebui  si el ajustat avand in vedere acest inconvenient, dar asta e o discutie sterila din moment ce majoritatea caselor s-au vandut si dezvoltatorul nu e, probabil, presat sa faca discounturi.

Flamingo Garden este unul din ansamblurile discutate intr-unul din mailurile primite. C.P. este suparat ca ar trebui sa plateasca 5400 de euro comision unei agentii, asta in eventualitatea in care ar duce la capat discutiile privind achizitionarea unei case in acest ansamblu. Flamingo Garden ii era oarecum cunoscut, pentru ca bate zona Corbeanca in cautarea unei case de cateva luni, dar aflandu-se zilele trecute in biroul unei agentii imobiliare din Otopeni (Sinergy Imob) a semnat un contract de servicii imobiliare si o anexa cu imobile oferite spre vizionare despre care agentul i-a oferit informatii trunchiate. Abia cand au ajuns in fata Flamingo Garden a inteles despre ce era vorba.

Cum serviciile oferite se limiteaza strict la “dezvaluirea” informatiei, supararea lui este de inteles. Asa ca revin zilele astea si va spun cum puteti gasi dezvoltatorul in cazul  catorva oferte postate de Crosspoint pe imobiliare.ro, agentie care isi impaneaza anunturile cu detalii si  fotografii irelevante.

Codename: 9898 Silent brokers

9898

Asadar aveti un apartament de vanzare. Si sperati sa gasiti un client anul asta. Si stiti ca exista doua modalitati de a proceda. Prima cere ceva munca, asa cum a facut Dono. Omul a pozat apartamentul de doua camere pe care vrea sa il vanda si l-a pus pe magazinuldecase, pe anuntul.ro, ofera un tur virtual pe 111case.ro (interior si exterior) si a pus si un banner pe blogul personal.  Pretul cerut e “in piata”, blocul e nou si pozitia e buna pentru cineva cu jobul/biznisul in nordul orasului. Iar imobilul e situat intr-o zona locuita, intre case, nu ca Citylights, in camp deschis.

Cealalta varianta e sa chemi profesionistii, agentii 007, sa se ocupe. Sa dea ei anunturi, sa puna bannere pe balcon, ca tie ti-e lene.  Si oricum ei stiu mai bine, ca d-asta sunt brocheri imobiliari. Eventual  le dai exclusivitate, sa poata sa se miste ca pestele in apa. Si astepti sa vina clientii, care clienti nu vin pentru ca nu stiu absolut nimic de apartamentul tau. N-au vazut poze relevante ale interiorului, n-au vazut poze cu blocul, nu stiu mare lucru pentru ca agentii 007 nu vor sa aiba scurgeri de informatii. Un exemplu? Desigur, sa va vorbesc despre Hirsh. De fapt unii care au fost Hirsh. Va aduceti aminte ca erau ceva  bannere prin oras cu numele asta pe el (galben-verde) pana acum un an? Ei bine, brocherii astia convingeau clientii sa le acorde exclusivitati pe o durata de macar 30 de zile, timp in care incercau sa organizeze chestii gen “ziua usilor deschise“, o zi in care potentialii cumparatori puteau veni la orice ora pentru a vizita imobilul. Initiativa era buna, agentii erau varza, asa ca n-a mai ramas mare lucru din ei. Acum au aparut prin oras hidoseniile astea din plexi galben, cam in aceeasi zona in care se miscau astia de la Hirsh inainte.  Am incercat sa dau de ei si am descoperit ca au aceeasi adresa cu defunctul Hirsh. Chestia e ca la telefon nu se recomanda in nici un fel, doar ceva gen “agentia 9898″, asa ca o sa presupun ca numele anterior era o franciza si nu mai au voie sa-l foloseasca. Acum sunt anunturi prin zona Unirii si adiacent, cum se spune. Deci proprietarii de cosmelii de peste 100.000 de euro ii agreeaza, ma gandesc eu. Desi au facut o alegere proasta. Pentru ca agentii 9898 nu dau informatii la telefon. Cate camere? “Veniti la noi la agentie“. Pai zi-mi la telefon. “Pai nu e colegul, lasati un numar sa va sune“. Suna colegul, peste doua zile. “Chiar nu mai stiu pretul, trebuie sa-l caut, dar veniti la noi si cautam impreuna“. Si alte dude. Sa nu-mi spuneti ca am nascut un articol (dare de seama, zic eu) dintr-un singur telefon dat. I-am observat luni de zile si i-am sunat de 5-6 ori. Si am strans impresii de la alti doritori de apartamente, care s-au lovit si ei de profesionalismul lucratorilor in contrainformatii.

Concluzie? Puneti mana la munca si promovati-va proprietatea prin toate mijloacele posibile, dati anunturi pe site-uri de imobiliare incluzand detalii relevante, chemati-i pe unii de la un site de video imobiliare sa va filmeze casa (mai ales daca vorbim de o vila),  platiti 100- 150 de lei pentru un banner decent si vizibil (nu asa), folositi-va de retelele sociale pentru a transmite anuntul, nu va bazati pe niste papagali care nu raspund la telefon si vor sa va ciordeasca  3% din lovelele dumneavoastra.

Poza exprima un paradox: cu toate ca nu raspund la telefoane si nu vand mare lucru, agentii 9898 au lasat o baliza de plexi pe balconul unui apartament cu inscriptia “vandut”. Uimirea mea a fost totala, pana cand am realizat ca apartamentul cu pricina e in blocul unde au sediul. Ii suspectez ca platesc o taxa pentru promovare proprietarului.

Din nou despre dubla reprezentare

Acum, cu scandalul din A.R.A.I. – plecarea Ruxandrei Cleciu si lista ei de nemultumiri – poate se gandeste cineva si la una din ideile mele. Am spus si altadata ca unul din motivele importante pentru care profesia de agent imobiliar nu castiga la capitolul imagine este dubla reprezentare. Un broker pentru fiecare client, asta sustin eu, nu un singur agent si pentru vanzator si pentru cumparator.  Nici un client nu va avea parte de un tratament onest, cum spuneam si aici, atat timp cat imobiliarul stie si care e marja de negociere a proprietarului, care sunt problemele care-l preseaza sa vanda cat mai repede, dar si cati bani are clientul si cat de grabit sa cumpere este. Totul depinde de buna credinta a agentului – doar un fir de par, nu-i asa?

In plus, in lunile astea de criza, cand oferta excede cererea, proprietarii nu comenteaza comisionul agentiei si, in multe cazuri, sunt dispusi sa ofere si peste suma respectiva. Atunci care e sansa cumparatorului, si el platitor de comision, cand agentul il inghesuie cu texte tragi-comice: “Sigur ca e dispus sa negocieze de la 160.000 de euro, dar deja are o oferta la 159.000″   sau “cred ca putem obtine o reducere de 1% – sper” (si un zambet tamp pe toata fata)???

Azi un prieten a intrat in conflict cu un agent imobiliar atunci cand acesta a refuzat pur si simplu sa transmita vanzatorului oferta de cumparare a unui apartament, pe motiv ca suma propusa de amicul meu este – “dupa parerea lui de profesionist” -  mult prea mica. Suma de care vorbim era cu 15% mai mica decat pretul initial de strigare, iar agentul potrivnic se mai si astepta sa incaseze comisionul in cazul perfectarii vanzarii. Vanzare la care, insa, se opune deocamdata. Deci pentru procentul cerut  nu ofera consultanta sau asistenta de niciun fel, in schimb emite judecati de valoare cu privire la piata imobiliara si trateaza clientii partinitor.

Asa ca astept cu interes un pas in aceasta directie  – interzicerea dublei reprezentari macar prin includerea masurii intr-un cod deontologic.



Agentul 007

N-ati visat niciodata noaptea ca gasiti o servieta plina cu lovele? Cam unu-doua milioane de euro? Si ca nu va vede nimeni cand o luati? Sa nu ziceti ca nu, ca nu va cred. Aaaa, poate era vorba de o oala cu cocosei de aur, ascunsa la radacina prunului de la bunicu’ din gradina, sau de o matusa din America, de care nu stiati, care va lasa mostenire vila din Malibu si un cont frumusel. Cu totii avem fantasme legate de imbogatire, la unii sunt chiar mai dese decat visele erotice. Chestia e ca la un moment dat ne trezim, realizam ca apartamentul de doua camere nu-i vila si contul de la banca exista ca se ne putem plati ratele din el. Oftam, ne mai intoarcem de pe o parte pe alta, pana la urma ne ridicam si plecam la munca.

Desigur, uitati partea cu munca daca sunteti agent imobiliar. Puteti visa in continuare la milioane, cautati oportunitati fantastice si cititi Donald Trump. Munca e nasoala in perioada asta de criza. Pana anul trecut, tot ce trebuia facut avea un aspect administrativ: cateva telefoane, cateva vizite, mers la notariat, facturat comisionul (ma rog, asta cu factura pentru comision era o gluma). Un client nu se hotara dupa una, maxim doua vizionari? Il abandonai si te ocupai de aia care puneau botul mai repede. Sigur ca tot un fel de munca era, dar nu una specializata, nu faceai practic vanzari, erai un soi de intermediar intr-o perioada cand marfa imobiliara era la mare cautare. Ce ar trebui sa faci acum? Ar trebui sa te specializezi, zic eu. Sa nu vinzi (cand zic “a vinde” ma refer la a promova o proprietate in scopul vanzarii sau inchirierii) si depozite de marfa, dar si apartamente in Drumul Taberei. Sa-ti alegi un segment, sa stie clientul pentru ce te cauta. Apoi sa-ti completezi portofoliul si sa-l promovezi in special pe internet. Ceea ce inseamna un site bine facut, functional si well-designed, fara google ads, cu fotografii si detalii relevante. Ce, ti-e teama ca-ti fura concurenta din portofoliu? Pai atunci incearca sa faci un contract de exclusivitate cu proprietarul. Nu merge, ai incercat si asta? Ce-i de facut? Sa-ti zic eu, potentialul tau client, cum vad lucrurile. Nu, n-am solutii pentru tine, stiu doar ce-mi doresc eu. Vreau sa te gasesc pe internet, ca nu stau sa cumpar publicatii cu anunturi cu litere mici, mici de tot, in care imi scrii tu gfp,t, um si alte minuni d-astea ca sa faci economie la cuvinte. Apoi trebuie sa vad poze, video, sa fie anuntul relevant, sa ma faca sa te sun. Daca te sun, ai o responsabilitate fata de mine, ca daca m-ai aburit cu “zona linistita” si ma duci langa parcarea de basculante, m-ai pierdut. Asa ca ar fi misto sa fii onest si sa-mi prezinti toate minusurile. Sa afli toate detaliile legate de proprietate, sa ma asisti in toate demersurile: vreau sa consult un avocat? tu ai deja telefonul pregatit; am nevoie de un evaluator? mi-ai dat cartea de vizita a unei firme de evaluare; caut un arhitect pentru casa pe care as vrea s-o construiesc pe terenul pe care il cumpar? ai deja o recomandare. Si stii cum am fi siguri ca facem business? Daca ai semna un contract prin care tu te-ai angaja sa ma reprezinti numai pe mine, sa fii brokerul meu. Si sa iei comision numai de la mine. Ca ma streseaza sa te vad tragandu-te de sireturi cu proprietarul imobilului pe care vreau sa-l cumpar/ inchiriez. Asa as avea incredere, as veni sa-ti zic ce caut si ce bani am si cand as primi telefon de la tine as veni bucuros la o vizionare. Pentru ca as sti ca imi reprezinti interesele. Cam asta imi doresc eu, un client mofturos.

Ce-ti doresti tu, domnule agent, cel care trimiti mailuri nemultumite ca te-am incadrat la “agentul 007″ ?  Ai vrea sa vinzi in continuare proprietati supraevaluate unor gugustiuci gata sa-si puna gatul sub ghilotina unor credite cu dobanzi variabile. Sa vinzi proprietati scumpe, cat mai scumpe si sa incasezi comisionul si din dreapta si din stanga. Adica o servieta plina cu lovele si sa nu te vada nimeni cand o iei.

Si un exemplu. Doamna de aici si-a facut blog si zice asa:  Se redeseneaza un nou sotron in imobiliare incapand cu 2009. Hai sa vedem impreuna ce forme ia acesta.” Si pune un video de la stirile ProTV  in care se vorbeste de targul imobiliar si despre oferta unui dezvoltator combinator. Omul a facut trei vile la Buftea, pe malul lacului si vrea trei milioane pe bucata. Argumentele ar fi ca au geamuri blindate, ca da un penthouse la Brasov bonus si un elicopter. Acu’n-am inteles daca elicopterul e unul singur pentru toti trei sau vor parca trei elicoptere in cateva sute de metri patrati. Oricum,  o tiganie ca la noi, la Bucuresti. Problema e alta, insa. Din reportaj reiese ca inregistrarea e de anul trecut, din vara, cand criza imobiliara nu ajunsese in Romania. Dar autoarea blogului a gasit acest video pe undeva si s-a emotionat, crezand ca oferta e actuala: O astfel de stire te face sa gandesti mai frumos si optimist! Suna extraordinar si ii doresc sa-si vanda cat mai grabnic proprietatile si eventual si cu ajutorul nostru.

Uite din cauza unora ca voi nu pot eu, clientul vostru, sa gandesc mai frumos si mai optimist.

LE: Doamna cu sotronul s-a prins si a mai modificat cate ceva la postul ala. Whatever…